Prevenirea
criminalității prin optimizarea situației de mediu
Reprezintă
un mod de abordare a unei probleme ce prezintă interes tactic sau strategic pentru
instituțiile de impunere a legii, care își propune să identifice condițiile de
mediu și oportunitățile pe care aceste condiții le oferă pentru comiterea unor
incidente, încercând să reducă ori să elimine aceste oportunități prin
redefinirea condițiilor favorizante care le determină.
Acest proces are la bază utilizarea
elementelor de mediu pentru a:
-
controla
accesul în zone sau locații care prezintă vulnerabilități;
-
furniza
oportunități de a observa și a fi observat;
-
defini
elementele proprietății și încuraja întreținerea teritoriului, respectiv
creșterea gradului de folosire al acestuia de către colectivitățile umane
existente pe această suprafață.
Prevenirea criminalității prin
optimizarea situației de mediu nu reprezintă o abordare uzuală din punct de
vedere al teoriilor privind criminalitatea sau din punct de vedere al
activității specifice de impunere a legii, întrucât ea este axată pe aspecte
vizând elemente componente ale mediului
înconjurător și pe caracteristici ale locurilor de interes pentru activitatea
acestor instituții.
Cu toate că este diferită de celelalte
teorii, ea prezintă suficiente similarități ca cele care vizează direct și
exclusiv problemele de natură tactică sau strategică, deoarece:
-
ia
în considerare o gamă mai mare de probleme, nu doar cele ocazionate de apariția
sau existența criminalității;
-
necesită
o analiză sistematică a incidentelor, a condițiilor și factorilor care
constituie oportunități pentru săvârșirea faptelor de natură ilegală;
-
rezultatele
sunt concretizate într-un set de programe sau strategii cu orientare proactivă
și care sunt adaptate problemei sau locației ce prezintă interes operativ pentru
instituția de impunere a legii.
Studiile
efectuate în acest domeniu au scos în evidență următoarele:
-
incidentul
este caracterizat ca un eveniment singular, situațional și specific;
-
modul
de distribuție al faptelor este în legătură cu folosirea terenului și a rețelei
de transport;
-
suspecții
profită de facilitățile zonei și comit infracțiuni în locuri pe care le cunosc
foarte bine și pe care le pot „controla” în concordanță cu scopul urmărit;
-
oportunitățile
se ivesc cel mai adesea la sfârșitul zilei de lucru sau a activităților cu alt
specific (divertisment, cumpărături etc.);
- locațiile
în care se înregistrează incidente sunt adesea neobservate sau nesupravegheate.
Prevenirea criminalității prin
optimizarea situației de mediu încearcă să reducă ori să elimine oportunitățile
de comitere a unor fapte/ incidente de natură infracțională prin redefinirea
funcționalității diferitelor elemente aparținând locațiilor, infrastructurilor
sau terenurilor pe care sunt situate, a mediului care le înconjoară, precum și
adaptarea modului în care acestea sunt utilizate.
Aceste schimbări sunt orientate în
vederea îndeplinirii următoarelor obiective:
1.
Controlul
accesului, prin crearea atât a unor
bariere formale cât și informale pentru supravegherea deplasărilor (intrare,
ieșire, mișcare în spațiul delimitat), cu scop de a depista, identifica și
monitoriza persoanele care aparțin unei zone, cărora le este sau nu permis să
se afle într-o locație, cât timp ar trebui să staționeze într-o anumită arie
etc.
Câteva exemple de bariere pot fi
următoarele: garduri naturale, artificiale, linii de arbori, căi de acces și
rute de ocolire delimitate, garduri ornamentale, porți, uși, anunțuri cu
categoriile de entități cărora le este permis accesul, coduri de culori pentru
diferențierea categoriilor de personal și a permiselor/restricțiilor de acces
etc., toate acestea necesitând a fi suplimentate cu sisteme de închidere,
alarme și personal de pază anume desemnat.
2.
Folosirea
avantajelor mediului existent de a furniza oportunități de observare
bidirecțională (a vedea/a fi văzut) sau crearea artificială a acestor condiții,
în scopul:
-
Sporirii
posibilității de a observa clădiri sau locuri deschise (parcări);
-
Creșterii
câmpului vizual asupra zonelor perimetrale și a drumurilor interioare;
-
Creării
facilităților de a putea observa dintr-o parte în alta a anumitor clădiri sau
zone ori a vizualizării diferitelor sectoare situate în interiorul clădirilor.
Aceste avantaje pot fi create sau puse
în evidență folosind de exemplu:
-
Iluminat
îmbunătățit;
-
Ferestre
care să permită vederea dintr-o parte în alta a clădirilor, sectoarelor,
zonelor sau observarea din exterior în interior și viceversa;
-
Orientarea
arhitectural-urbanistică a construcțiilor ori infrastructurilor noi cu scop de
a crea vederi panoramice sau de a elimina așa-numitele unghiuri „moarte”;
-
Selectarea
speciilor de arbori și vegetație;
-
Amplasarea
sistemelor de supraveghere video perimetrale și a pazei umane.
3.
Definirea
elementelor proprietății și încurajarea întreținerii teritoriului, respectiv
creșterea gradului de utilizare al acestuia de către colectivitățile umane
constituite pe această suprafață.
Acest obiectiv
poate fi îndeplinit cu ajutorul următoarelor acțiuni:
-
Plantarea
de arbori și vegetație special selectată pentru specificul zonei de interes;
-
Amplasarea
semnelor de avertizare și informare cu privire la accesul în anumite zone;
-
Menținerea
în bună stare a clădirilor nelocuite, aleilor, grădinilor, aspect ce arată
preocupare asupra întreținerii infrastructurii și mediului și faptul că aceste
elemente sunt observate și vizitate periodic.
Optimizarea situației de mediu
reprezintă un concept de prevenire a criminalității care este focalizat pe
recomandări privind amenajarea condițiilor mediului în care se desfășoară
activitatea grupurilor sau colectivităților umane, nu pe furnizarea de soluții
specializate de pază sau securitate.
El este un efort colectiv, de echipă, ce
are la bază o analiză de tip SARA, descrisă în lucrarea „Intelligence: o nouă
revoluție”, analiză ale cărei etape vor consta în esență în următoarele:
1.
Scanarea
-
Identificarea,
definirea și investigarea unei probleme existente sau emergente;
-
Stabilirea
persoanelor cheie sau a grupurilor ce ar trebui implicate în rezolvarea
problemei;
-
Crearea
unui plan care să cuprindă desfășurările activităților din cadrul procesului de
rezolvare a problemei.
2.
Analiza
-
Întâlniri
cu persoanele cheie sau grupurile mai sus menționate în vederea stabilirii
obiectivelor analizei;
-
Colectarea
și analiza datelor și informațiilor referitoare la problemă, inclusiv emiterea
unei ipoteze cu privire la ce anume a cauzat problema;
-
Evaluarea
conexiunilor sau relațiilor existente între problemă și condițiile mediului în
care aceasta se manifestă.
3.
Răspunsul
-
Stabilirea
obiectivelor de îndeplinit ca urmare a implementării conceptului de prevenire a
criminalității prin optimizarea situației de mediu și a măsurilor necesare de
întreprins pentru atingerea acestor obiective;
-
Evaluarea
fezabilității implementării acestui concept prin prisma factorilor sociali,
politici, legislativi, financiari sau tehnologici;
-
Stabilirea
indicatorilor de evaluare a succesului măsurilor întreprinse.
4.
Evaluarea
-
Aprecierea
și monitorizarea progreselor făcute prin intermediul indicatorilor de succes
stabiliți în etapa nr. 3;
-
Stabilirea
oportunităților repetării analizei în situația în care înregistrăm eșecuri sau
apar probleme noi.
Unul dintre aspectele sensibile ale
aplicării acestui concept de prevenire îl reprezintă tabloul datelor și
informațiilor ce trebuie colectate pentru a putea fi analizate în scopul
efectuării unei evaluări a situației de mediu.
Astfel, în timp ce criminalitatea, sentimentul
de frică sau nesiguranță și victimizarea sunt elemente de natură critică cu
privire la care este necesar să cunoaștem date amănunțite, o evaluare a
situației de mediu necesită inclusiv colectarea unor informații care nu sunt
strict referitoare la criminalitate sau nu aparțin domeniului de impunere a
legii, cum ar fi cele privind utilizarea terenului și zonarea urbanistică,
dinamica și volumul traficului pietonal și al mijloacelor de transport etc.
Dintre categoriile de date și informații
ce pot fi colectate în vederea evaluării situației de mediu, a întocmirii unei
analize și a elaborării unor recomandări de acțiune, enumerăm următoarele:
-
Date
referitoare la tipul, volumul, dinamica, distribuția spațio-temporală și
trendul criminalității, precum și modurile de operare asociate;
-
Caracteristici
socio-demografice ale populației comunității sau colectivității afectate de
problemă;
-
Relațiile
de natură instituțională și organizațională între entitățile de tip persoană
juridică ce au sediul sau își desfășoară activitatea pe teritoriul vizat;
-
Folosirea
terenului, zonarea urbanistică, aspecte de ordin imobiliar, atractivitatea
zonei pentru dezvoltatori, rezidenți sau turiști;
-
Rețele
de transport și sisteme de tranzit sau transfer, volumul și dinamica traficului
rutier și pietonal, aspecte privind cursele ilegale de autovehicule;
-
Elemente
privind victimizarea (raportate sau nu), frica sau nesiguranța indusă (unde
anume și din ce motive), atitudini referitoare la calitatea vieții în mediul
perturbat de apariția problemei, genuri și tipuri de activități zilnice,
săptămânale, lunare, sezoniere;
-
Aspecte
desprinse din observații la fața locului ce vizează vagabondajul, migrația,
vandalismul, fenomenul graffiti, consumul de alcool în public, comercializarea
de droguri sau substanțe etnobotanice, existența unor găști, cu accent pe
distribuția spațio-temporală a acestor activități și pe caracteristicile
persoanelor implicate;
-
Auditări
de siguranță și securitate cu privire la caracteristici ale clădirilor și
zonelor de amplasare a acestora, ale zonelor de proximitate, măsurilor de
protecție fizică, juridică, legală și a celor procedurale.
Scopul evaluării situației de mediu este
constituit din două elemente:
-
Necesitatea
de a defini cu precizie problema apărută/depistată/ identificată;
-
Cristalizarea
rezultatelor privind analiza datelor și informațiilor referitoare la dispunerea
locațiilor, obiectivelor de interes sau a celor vizând zona de proximitate.
Succesul
demersurilor analitice necesare aplicării acestui concept va depinde de trei
condiții, prezentate în continuare:
1.
Necesarul
de date și informații va fi determinat de circumstanțele mediului analizat și
de natura problemei generate de criminalitatea existentă sau emergentă. O mare
parte dintre aceste date sunt disponibile deja în sursele închise sau deschise
de informare, însă unele vor putea fi obținute și prin desfășurarea unor interviuri,
sondaje, observări, auditări privind siguranța și securitatea unor locații,
zone de proximitate etc.
Putem întâlni
câteva scenarii posibile în funcție de care ar fi necesar să adaptăm strategia
de colectare a datelor și informațiilor necesare, după cum urmează:
-
Un
gen de problemă care se petrece la o singură locație ce prezintă atractivitate
din punct de vedere al unui tip specific de criminalitate (vandalismul sau
folosirea graffiti într-o unitate de învățământ, tâlhăriile asupra persoanelor
care folosesc un anumit bancomat a cărui dispunere oferă condiții favorizante
pentru desfășurarea unor activități infracționale);
-
Un
gen de problemă determinat de criminalitatea înregistrată la un anume tip de
locație (furturi sau distrugeri la magazine comerciale de mici dimensiuni, supravegheate
necorespunzător, situate pe raza unor cartiere);
-
Un
tip specific de criminalitate limitat ca manifestare la o arie geografică sau
administrativă definită (centre turistice, zone cu obiective de divertisment
etc);
-
O
problemă generată de infracționalitatea ce are ca obiectiv rezidenții și
afacerile care se derulează sau își au sediul într-o arie geografică sau
administrativă particulară;
-
Probleme
generate de rezultatul măsurilor de redefinire a funcționalității elementelor
de infrastructură și a mediului care le înconjoară.
2.
Cantitatea de informații ce poate fi colectată
și analizată variază în funcție de intervalul de timp alocat pentru efectuarea
analizei și elaborarea recomandărilor de acțiune.
3.
Resursele
destinate ca suport, cum sunt sprijinul managementului instituțional și
elementele de finanțare și logistică trebuie să fie disponibile integral și
permanent pentru a putea fi accesate în cadrul desfășurării activității de
analiză.
Prevenirea criminalității prin
optimizarea situației de mediu este eficientă atunci când sunt implicate și
persoanele sau grupurile/colectivitățile asupra cărora problemele generate de
criminalitate acționează și produc efecte, experiența demonstrând că au fost
înregistrate rezultate optime atunci când echipa de analiză a colaborat cu
reprezentanți din rândul colectivităților implicate, fie ei persoane fizice sau
persoane juridice.